Muschii flexori ai cotului. Anatomia cotului

Ea constituie zona de tranzitie de la forma cilindric ǎ a bratului la cea turtitǎ anteroposterior a antebratului.

Cand antebratul este in extensie olecranul si epicondilii humerali sunt dispuse pe aceeasi linie orizontalǎ. Intre ele se formeazǎ 2 santuri verticale, cel medial fiind mai adanc.

In flexie olecranul descinde astfel incat cele 3 proeminente delimiteazǎ un triunghi cu varful in jos. Dintre acestea cea mai importantǎ pentru miscǎrile de flexie-extensie este cea humeroulnarǎ. Articulatia humeroantebrahialǎ sinovalǎ, în balama, uniaxialǎ permite miscǎri de flexie-extensie.

Pe antebrat linia de insertie se gǎseste in jurul colului radial iar la ulnǎ pe ambele margini ale incizurii trohleare, pe incizura radialǎ, olecran si procesul coronoidian.

Varfurile olecranului si procesului coronoidian se gǎsesc in interiorul capsulei, deci fracturile sau smulgerile vor interesa si capsula. Articulatia radioulnarǎ proximalǎ sinovialǎ, trohoidǎ, uniaxialǎ permite miscǎri de supinatie-pronatie. Articulatia distalǎ radioulnarǎ este tot o trohoidǎ, cele douǎ oase fiind unite si la nivelul diafizelor printr-o sindesmozǎ.

Introducere

Ele alc ǎtuiesc astfel o unitate functionalǎ cu rol in miscǎrile de pronatie-supinatie, ceea ce ne determinǎ sǎ descriem tot aici si aceastǎ articulatie. Astfel in miscarea de flexie antebratul ajunge putin medial fat ǎ de brat, iar in extensie cele dou ǎ segmente formeazǎ un unghi deschis in afar ǎ. Intre flexia si extensia maxim ǎ miscarea atinge o valoare de ˚.

Limitarea flexiei se realizeaz ǎ prin intinderea pǎrtii posterioare a capsulei, a ligamentului posterior, de c ǎtre muschiul triceps si de pǎtrunderea procesului coronoid in fosa corespunz ǎtoare. Se produc extrem de rar in activitatea obisnuitǎ.

Brahioradialul este pronator cand se porneste din pozitia de supinatie maximǎ si supinator cand se porneste din pozitia de pronatie maximǎ.

Limitarea pronatiei si supinatiei se realizeazǎ prin incrucisarea radiusului pe cubitus, ligamentul pǎtrat superior si ligamentul triunghiular inferior. Aceastǎ formǎ se datoreste concentrǎrii maselor musculare in partea proximalǎ a segmentului, de unde corpurile musculare se subtiazǎ treptat pentru a se continua spre partea distalǎ cu tendoanele.

La femei si la copii, din cauza dezvoltǎrii mai reduse a musculaturii si a unui panicul adipos muschii flexori ai cotului bogat antebratul are o formǎ mai cilindricǎ. Pentru primele dou ǎ planuri totimuschii iau nastere pe epicondilul medial epitrohleeni. Pentru urmǎtoarele douǎ planuri muschii au originea pe diafizele oaselor antebratului. In traiectul sǎu emite ramuri pentru muschii primelor douǎ straturi ale grupului anterior cu exceptia flexorului ulnar si nervul interosos.

Venele trec prin santul pulsului delimitat lateral de tendonul brahioradialului muschi satelit al arterei ulnare si medial de flexorul radial al carpului. Nervul pǎrǎseste vasele si trece pe sub tendonul brahioradialului pentru a a ajunge pe fata dorsalǎ a mainii.

Mușchiul articular al cotului

Prezintǎ o regiune anterioar ǎ si una posterioar ǎ. Inaintea retinaculului trece tendonul muschiului palmar lung. Se pot pune in evidentǎ si tendoanele muschiului brahioradial, flexor radial al carpului si flexorul ulnar al carpului. Retinaculul extensorilor trece ca o punte peste santurile si crestele extremitǎtilor distale ale oaselor antebratului si le transformǎ in sase culise osteofibroase prin care trec tendoanele extensorilor.

Tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor si extensorilor gatului mainii pot fi sediul frecvent al unor chisturi sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii. La om are caracteristici aparte privind mobilitatea si sensibilitatea. Este sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative. Poate fi impǎrtitǎ in douǎ portiuni: proximal ǎ - mana propriu-zisǎ ce corespunde scheletului metacarpian si distal ǎ reprezent ǎ de cele 5 degete corespunzǎtoare scheletului falangian.

Falangele sunt de trei tipuri: falange proximale, mijlocii si distale. Muschii mainii se gǎsesc numai pe fata palmarǎ si spatiile interosoase; fata dorsalǎ contine tendoanele muschilor posteriori ai antebratului. Cei 19 muschi ai palmei sunt grupati in 3 regiuni: A. Muschii eminentei tenare lateral includ muschi ce deservesc degetul mare si anume: scurt abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al policelui.

Muschii cotului

Inervatia se realizeazǎ prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muschi si nervul ulnar pentru adductor.

Muschii eminentei hipotenare medial sunt muschi ce deservesc degetul mic si includ muschii palmar scurt, flexorul scurt muschii flexori ai cotului degetului mic, abductorul degetului mic, opozantul degetului mic.

Toti muschii sunt inervati de ramuri ale nervului ulnar. Muschii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este formatǎ de tendoanele muschilor flexori, de muschii lombricali si de muschii interososi. Inervatia se realizeazǎ prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de nervul median. Articulatiile mainii includ: 1.

Articulatii intercarpiene a Articulatiile primul rand de oase ale carpului sunt articulatii plane, acoperite de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt similare celor anterioare. Linia articular ǎ are forma unui S orizontal. Articulatiile carpometacarpiene a Articulatia carpometacarpianǎ a policelui este o articulatie sinovialǎ, selarǎ.

Anatomia functionala a cotului

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - 3 ligamente palmare - 3 ligamente dorsale - 3 ligamente interosoase. Articulatiile degetelor a Articulatiile metacarpofalangiene sunt articulatii sinoviale, elipsoidale. Toate aceste articulatii sunt sinoviale, in balama. Are amplitudinea de ° din articulatia trapezoidometacarpianǎ, la care se adaugǎ ° din articulatiile metacarpofalangiene, incat varful policelui sǎ atingǎ baza degetului V.

Aceste miscǎri se pot produce izolat sau simultan, in toate cele 3 articulatii ale degetelor. Flexia falangei a II-a pe prima prin actiunea muschilor flexori superficiali iar flexia celei de a II-a falange prin contractia flexorului profund.

La aceasta se mai adaugǎ si contracŃia extensorului degetului mic si muschii flexori ai cotului extensorului indexului. Amplitudinea este variabil articulația genunchiului și boala si progreseaz ǎ de la 0° la 90° in caz de laxitate.

Aceste miscǎri sunt posibile numai cu degetele in extensie. Apropierea si indepǎrtarea de axul mainii sunt realizate de muschii interososi interososii dorsali realizeazǎ apropierea iar cei palmari indepǎrteazǎ. Amplitudinea acestor miscǎri variazǎ individual si de la un deget la altul; media este de °, indexul avand cea mai mare mobilitate. In articulatiile distale nu dep ǎseste 90°.

Structuri importante

Este posibilǎ in interfalangienele proximale si numai la anumite persoane in cele distale; amplitudinea progreseazǎ intre °. Din convexitatea ei pornesc 4 artere digitale palmare comune pentru degetele II-V. Aceste elemente sunt cuprinse intr-un spatiu adipos superficial, delimitat intre aponevrozǎ si tendoane. Intre tendoanele flexorilor si urm ǎtorul muschii flexori ai cotului al planului profund al palmei se gǎseste un al II-lea spatiu adipos.

Ambele spatii pot fi sediul unor flegmoane palmare subaponevrotice, de obicei complicatiii ale panaritiilor, care se pot propaga proximal prin canalul carpian, in spatiile corespunzǎtoare ale antebratului si distal, spre degete. Imediat profund fatǎ de arcadele vasculare se aflǎ nervii digitali palmari comuni, ramuri terminale ale medianului primele trei si ulnarului ultimele douǎ.

Din convexitatea arcadei pornesc 4 artere metacarpiene palmare care realizeazǎ in partea lor distalǎ anostomoze cu arterele digitale. Toate aceste artere sunt insotite de vene satelite.

• Boli degenerative degenerative ale coloanei vertebrale și articulațiilor
• Artrita Tratamentul prin injecție cu artroză
• Din punct de vedere anatomic si bimecanic cotul este astfel structurat incat sa permita doua tipuri de miscari: miscarea de flexie si extensie a antebratului pe brat si miscarea de pronatie-supinatie La alcatuirea cotului participa trei oase : extremitatea inferioara a humerusului si extremitatile superioare ale cubitusului si radiusului.
• Muschii cotului

La nivelul mainii cap ǎtǎ aspect de aponevrozǎ palmarǎ. De unguentul articular este bun fata profundǎ pornesc o serie de despǎrtitori ce se prind pe crestele osoase ale extremitǎtilor distale ale ulnei si radiusului.

Se formeazǎ astfel sase culise oasteofibroase denumite dupǎ tendoanele care trec prin ele. Sindromul de tunel carpian reprezintǎ muschii flexori ai cotului ansamblu de manifestǎri clinice cauzate de compresiunea nervului median in trecerea sa prin tunelul carpian. Apare la persoane care realizeazǎ frecvent misc ǎri de prehensiune si rotatie ale mainii; acestia acuzǎ dureri la nivelul palmei si degetelor cu exceptia degetului micagravate de misc ǎri de tipul bǎtutului la masinǎ. Septul palmar lateral de pe metacarpianul trei şi septul palmar medial de pe metacarpianul cinci împart regiunea palmară într-o lojă laterală sau tenariană, o lojă medială sau hipotenariană, o lojă centrală sau mediopalmară şi o lojă profundă sau interosoasă.

De asemenea, loja conţine şi artera palmară superficială din artera radială şi ramura motorie a nervului median. În aceast spaţiu se găseşte pediculul vasculonervos ulnar profund, format din ramura palmară profundă a arterei ulnare şi ramura motorie a nervului ulnar.

Loja conţine tendoanele muşchilor flexori superficiali şi profunzi, tecile sinoviale, arcada palmară superficială însoţită de două arcade venoase, nervul median şi ramura superficială a nervului ulnar.

Mușchii flexorilor-extensori ai cotului

Aici îşi are originea capul transvers al muşchiului adductor scurt al policelui. Conţinutul regiunii: arcada palmară profundă şi ramura profundă a nervului ulnar. Marginea liberă a corpului unghiei atârnă dincolo de extremitatea distală a falangei într-un reces tegumentar numit hyponychium. Rădăcina unghiei se află sub pliul unghial şi se continuă cu o zonă albă - lunula, care are dimensiuni variabile. Epiderma situată sub rădăcina unghiei şi a lunulei reprezintă matricea germinală, locul unde se formează unghia.

Related Papers.